Cica pieteni !:-j

O sa incep postarea aceasta cu o vorba spusa de Henri Adams:“Un prieten intr-o viata e mult, doi e foarte mult, trei e aproape imposibil.”

Inca o data scriu despre prietenie.Despre ceea ce cred eu ca inseamna… As vrea sa incep prin a va spune ca pana acum pot sa bag mana in foc pentru un singur prieten adevarat din viata mea,chiar daca pana nu de mult bagam mana pentru trei … au trecut vremurile … si au trecut si ei …

Nu pot sa zic ca am numai un prieten deoarece am alaturi cateva persoane care chiar pot sa spun ca ma sprijina si imi sunt alaturi in cele mai dificile momente,dar inca nu le pot numi “best friends”.

Majoritatea dintre voi ati avut parte de asa zisii “best friends” si cand ati avut mai multa nevoie sau cand va asteptati mai putin va treziti ca va lasa balta.Este mult prea dureros ca tu sa fi capabil sa te “bati” cu oricine pentru prietenul tau, sa incerci sa-i deschizi ochii in anumite situatii,sa-i spui ce ar fi bine pentru el …  iar el sa considere ca nu esti destul de important ca sa-i vorbesti tu despre ceea ce este bine sau nu.

Nu stiu, poate eu am o perceptie diferita asupra termenului de prietenie, considerand ca un prieten trebuie sa fie cel ce amendeaza greselile in taina si lauda reusitele in public, este cel ce trebuie sa te traga primul de maneca cand sari calul in anumite situatii, este cel ce trebuie sa te critice cel mai rau si cu multa sinceritate  si care , in acelasi timp , sa iti ofere solutii, sa te ajute sa indrepti ceea ce ai gresit, sa isi rupa din timpul sau pentru a-ti asculta gandurile. Mai cred ca prietenia trebuie sa fie un schimb reciproc de respect, parolism si  sinceritate.

Nu sunt perfecta.Nu sunt prietena ideala.Sunt foarte impulsiva, poate uneori prea dura. Imi critic prietenii cand consider ca au gresit, incerc sa ii fac sa isi constientizeze defectele dar in acelasi timp incerc impreuna cu ei sa indreptam ce se poate indrepta.Uneori imi manifest valeitatile de lider mai mult decat ar trebui si multe altele, in schimb stiu ca ii respect, le ofer timpul meu, incerc sa ii descopar si nu renunt cand ma lovesc de ziduri ce par de netrecut, stiu cat inseamna parolismul intr-o prietenie.

Sunt dezamagita, nu este chiar lucrul pe care mi-l doream acum.Ma simt pur si simplu calcata in picioare, imi simt orgoliul luat rau la misto, ma simt goala … fara putere,dar asa cum am mai spus,o merit,fiindca prietenii ii alegem noi!

Prietenii adevarati sunt acei oameni care stau langa tine indiferent de locul, timpul sau situatia in care te afli pe parcursul intregii vieti.